Cor Al Tacerii

Lupta din noi tine de ere…

Atunci aveam aripi –

S-au scuturat cu fiecare lovitura

ce ne-am oferit-o ca pe un dar

in zi de sarbatoare .

Au ramas doua perechi de crengi uscate,

frante la cele mai mici adieri

ale durerii…

Ingerii au uitat de noi

Ne-au lasat ferecati printre

statuete de ceara albastra…

A trecut luna.

A trecut si zborul pagan!

A ramas doar un cor al tacerii

Furiile-au stagnat obosite

in peretii de vanata piatra –

acum se retrag bantuite…