Indigo

Dorul de tine se scurge

la fel de greu precum stagnarea timpului.

Ne-am despartit pentru a plange-n tacere

In liniste ne curmam zilele

pentru a reveni unul langa altul

ca sa plecam din nou tarandu-ne prin

praful adormit al unei dureri rancede

Am sa ma bat singur in cuie, pe-un stalp

Dar si atunci ar mai ramane libera

o mana sa te raneasca…

Copie partii tale, partea mea vreau s-o ard

Am sa dau foc gandurilor besmetice

Iar noul drog ce mi-l voi administra,

cu aceeasi manie de carnaval, va fi Dumnezeu!

In brate – departe! De ganduri – aproape

Am pierdut orice urma de vis cu dantela

paralel cu stupefiantele decolorate spre alb…