Intre noi si pamant
Intre noi si pamant erau luna si cerul si norii si mormantul lui Dumnezeu Copii jucau aievea, rugi Tu arzi precum vapaia unui rug si dansul in care ma inchin...
Intre noi si pamant erau luna ...
Read MoreArt of Life
Larg închis
Spunea ca şi-a închis ochii şi a uitat cerul printre pântece - hăul l-a cuprins în căderea-i spre ea - Înnebunit, şi-a pironit sinele în vârful cel mai de sus - sub sine Miroase a ploaie rânceda, spunea - parfum de roşu revărsat din trupul ultimului înger a cărui amintire hâdă am păstrat-o - negură unui abis mut 2006-07-17...
Spunea ca şi-a închis ochii ...
Read More
Toamna frunzelor rosii
Ma las ei testament, spre a-mi modela flacarile dupa dorinta sa M-am aprins iar - Stinge-ma-va cu furia-i de fier...
Ma las ei testament, spre a-mi...
Read More
Pictand Rasarituri
For days that I'm calling you The light of the day is true Yes, we're hopeless Do you think we lost it? https://www.youtube.com/watch?v=Z87arO2T-Yo Purtand o carte veche-n buzunarul hainii Cu ochii-n rasarit, in umbra unei feline albe Ingenuncheat in urma unei soapte… Penita scrijelind hartia - infuriata de propriul strigat In disperare aruncat, ravasul se scufunda Pictand rasarituri, cu ochii larg inchisi Soptindu-ti o ruga, cu-o unghie insangerata Ma sufoc in propria rasuflare Iertare Ma iarta Pentru o vreme am sa ma retrag sa fumez tigara imbibata in sange Stii tu, cea pe care o tineam in mana cand ti-am rupt venele cu dintii Paiting: AWAY FROM THE SUNSET — PALETTE KNIFE Oil Painting On Canvas By Leonid Afremov - Size 36"X30"...
For days that I'm calling you ...
Read More
Flori in exil
Sa te intreb de-ai vazut vreodata un inger; sa ma-ndoiesc; tu nu crezi Pierdut in exil printre nori ai ales sa privesti, sa zambesti - niciodata s-atingi...
Sa te intreb de-ai vazut vreod...
Read More
Ruga fara nume
Cum as putea sa desenez fluturi
In calea unui fir de vis, ce moare –
Cum as putea sa-ti arat sufletul
Cand l-am inchis dupa atatea gratii
Cum as putea sa-ti intind mana intru izbavire
Cand singura icoana de-am sa pot s-o port
E bestia informetata sadindu-si cuib in mine…
Mi-am tatuat visul pe spate in propriul sange
Caci nebunia mi-a ramas ca ultim loc in care
Bestia
As vrea sa-ti pot fura ochii
Cu lingura! Sa ma pot privi,
apoi, prin ochii tai. Si-apoi,
sa-i mananc cu-o pofta de lup –
Pentru ca n-as putea suporta
bestia
Mereu zambind, si nici macar amar
As vrea sa poti sa urli! Sa-mi poti
spune ca nu voi fi eu – nici tu –
AL DOILEA RAU
S-a nascut cand metafora
n-a mai putut tine loc cuvantului
Cand timpul s-a rupt – in doua,
apoi in noua, in saptezeci si noua
A muscat apoi, cu pofta, din viata,
cand noi incepeam sa ne stingem
Cand eu am ales, prefacut in apus,
sa ard – am dat foc mesei tacerii;
Singurul mod de a ma razvrati, de altfel
Icoana
Trezit din cosmarul amar, isi aprinde o tigara
O privire lunga spre cafeaua cu aroma de migdale –
rece. A mai trecut un veac de cand au adormit imbratisati
Acum insa, vantul fluiera a pustiu in padurea fermecata,
iar ielele si-au crescut radacini – au imbatranit contopite-n desisuri
Si lupii-au fugit! Iar demonii… ei, demonii au uitat pasii de dans –
inecati in fum sacadat, un vals stalcit… al lepadarii de sine
s-au retras si ei – furia-i a murit, razboiul cu sine s-a stins;
Si-a scos unghiile si le-a aruncat iarasi in uitare – om…
Fluturi blestemati
Pluteam aieve-n umbra pasului marunt
Tu, agatata de bratele lui, eu – eu priveam
Albastrul cerului ochilor sai pervestea furtuna
Jocuri de cuvinte – intotdeauna cerul, ori pamantul…
Ori cerul… Nu exista oras sa-ncapa –
Tunetul, cand norii de sub noi, marunte…
atat de marunte si-atat de multe…
de fulgere-aruncate –
ganduri amare de-odinioara si-un pahar