Indigo

Dorul de tine se scurge
la fel de greu precum stagnarea timpului.
Ne-am despartit pentru a plange-n tacere
In liniste ne curmam zilele
pentru a reveni unul langa altul
ca sa plecam din nou tarandu-ne prin
praful adormit al unei dureri rancede

Am sa ma bat singur in cuie, pe-un stalp
Dar si atunci ar mai ramane libera
o mana sa te raneasca…
Copie partii tale, partea mea vreau s-o ard
Am sa dau foc gandurilor besmetice
Iar noul drog ce mi-l voi administra,
cu aceeasi manie de carnaval, va fi Dumnezeu!

In brate – departe! De ganduri – aproape
Am pierdut orice urma de vis cu dantela
paralel cu stupefiantele decolorate spre alb…